Consiliul Național al Elevilor, despre rezultatele PISA: Dovada unui sistem educațional depășit

În urma publicării rezultatelor obținute de elevii români la probele de evaluare din cadrul PISA, elaborat de OCDE, reprezentanții Consiliului Elevilor au transmis că acestea relevă „ineficiența unui sistem educațional depășit, neracordat la nevoile și interesele actuale ale celor care, la nivel teoretic, sunt beneficiari primari ai săi”.

„Consiliul Național al Elevilor atrage atenția asupra unor aspecte demne de luat în seamă în momentul plasării vinei asupra unui actor educațional sau altul, subliniind importanța identificării problemelor și cooperării pentru rezolvarea acestora. În timp ce analfabetismul funcțional ia amploare, atingând procentul de 44% în rândul elevilor supuși evaluării, aproape jumătate dintre participanții la studiul în cauză nu pot realiza operații aritmetice de bază sau corelații elementare în domeniul științelor. Pe termen scurt, folosirea , idee asumată de unii lideri sindicali, drept explicație pentru rezultatele slabe înregistrate creează o stare de confort generală, pornind de la premisa că învățământul românesc este suficient de bun pentru elevi, însă aceștia nu depun efortul corespunzător pentru a performa la testele din programul internațional. Pe termen lung însă, trebuie să conștientizăm că evaluarea este oglinda predării, ceea ce înseamnă că rezultatele obținute la evaluare sunt influențate direct atât de conținutul predat elevilor, cât și de metodele de predare utilizate la clasă de către cadrul didactic”, spun elevii.

Consiliul Național al Elevilor atrage atenția că se vorbește de ani de zile despre necesitatea unei reforme curriculare, care să conducă spre eliberarea programei actuale și punerea accentului pe calitatea informației, în detrimentul cantității sale, dar nu s-a întâmplat.

„Este esențial ca elevii să studieze la școală materii de interes, deopotrivă din perspectiva societății prezentului și din perspectivă individuală, astfel încât, odată cu finalizarea ciclului liceal al învățământului preuniversitar, aceștia să fie pregătiți pentru tranziția în mediul universitar, pentru cerințele pieței muncii și, nu în ultimul rând, pentru viață. Pe de altă parte, conținutul teoretic trebuie însoțit de metode de livrare adecvate, interactive, care să mențină constantă atenția acestora. În acest sens, este nevoie de o investiție reală în procesul de formare inițială și continuă a profesorilor. Firește, problemele sistemului educațional sunt multe, însă importantă este asumarea responsabilității de către fiecare actor implicat și înțelegerea faptului că societatea se află într-o continuă schimbare și evoluție, iar pe măsură ce se succedă generațiile de elevi, actul educațional trebuie adaptat la nevoile lor”, spun cei de la Consiliul Național al Elevilor.

Aceștia vin și cu un exemplu, și anume că sistemul în care au fost formați cei aflați pe băncile școlii în urmă cu 30 de ani nu este unul propice dezvoltării elevilor de astăzi.

„Rezultatele evaluărilor din cadrul PISA mai atrag atenția asupra unui aspect: relevanța configurării unui învățământ la standarde europene și acceptarea furnizării de bune practici. În România, se observă deseori un fenomen al contrastelor: dorința de schimbare, căreia i se adaugă reticența față de noutate. Progresul nu este însă posibil în contextul aplicării unei și al rezistenței față de măsurile, propunerile sau exemplele pozitive ce aparțin unor state cu un sistem educațional performant”, mai arată Consiliul Elevilor.

Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor le recomandă celor implicați în educație să nu mai arunce vina unii pe alții, ci să își asume „dezastrul educațional”.

„Recomand tuturor actorilor implicați în procesul instructiv-educativ, la orice nivel, să înceteze să mai arunce vina de la unii la alții și să începem, noi ca nație, să ne asumăm dezastrul educațional, imposibilitatea acestui sistem de a ține pasul cu societatea din ce în ce mai dinamică. Ceea ce mi se pare chiar și mai regretabil de la unele federații sindicale este că acum, după ce laitmotivul discursului lor a rămas creșterea salariilor pentru profesori și, în unele cazuri, dobândirea unui statut nejustificat, aruncă vina pe beneficiarii direcți ai educației în loc să se gândească ce putere enormă au în a influența ce se întâmplă în clasele din România.”, a declarat Antonia Pup.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a prezentat raportul „What students know and can do”, în data de 3 decembrie, în care sunt prezentate rezultatele evaluării PISA (Programme for International Student Assessment) derulate în anul 2018. Potrivit loc, 44% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional, nu înțeleg ce citesc.